Acest website folosește cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență de navigare. Informația din cookie-uri este stocată în browser și are funcția de a vă recunoaște când reveniți pe acest website și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului vă sunt mai utile și le considerați mai interesante. Puteți ajusta toate setările de cookie-uri folosind butoanele din partea stângă.
Drepturile victimelor violenței în familie (violența domestică)
Violența domestică înseamnă conform ”Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenței domestice”, republicată, orice faptă intenţionată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic, ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima. Atenție, aceasta lege este în principal în domeniul civil – pentru domeniul penal vezi secțiunea despre Violență domestică.
Membru de familie înseamnă, conform acestei Legi:
- părinții și copiii (și toți ceilalți ascendenți și descendenți), fraţii şi surorile, soţii şi copiii acestora, precum şi persoanele devenite rude prin adopţie
- soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie
- fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii
- persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora
- tutorele sau altă persoană care exercită drepturile faţă de persoana copilului
- reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îngrijesc persoana fiindcă au o sarcină profesională
Victimă înseamnă persoana fizică ce suferă una sau mai multe forme de violență domestică, inclusiv copiii martori la aceste forme de violență.
Dacă ești victima violenței în familie, conform ”Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenței domestice”, republicată, ar trebui să ai dreptul de a fi găzduită gratuit în:
- centre de primire în regim de urgenţă unde, pe o perioadă determinată, vei primi asistenţă familială atât tu, cât şi minorii aflaţi în îngrijirea ta, protecţie împotriva agresorului, asistenţă medicală şi îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică şi consiliere juridică, locaţia lor fiind secretă publicului larg;
- centre de recuperare, unde îți va fi asigurată găzduirea, îngrijirea, consilierea juridică şi psihologică, sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă, inserţia profesională şi reabilitarea şi reinserţia socială;
- locuinţe protejate, a căror adresă este secretă publicului larg.
Dacă apelezi la numărul de telefon 0800 500 333, pus la dispoziție de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, primești informații în legătură cu drepturile pe care le ai. Numărul este apelabil gratuit din orice rețea cu acoperire națională și este disponibil oricând. Mai multe informații găsești aici: http://anes.gov.ro/call-center/. De asemenea, dacă mergi la poliție sau parchet, va trebui să primești informații în legătură cu drepturile tale. Vezi și secțiunea referitoare la Ordinul de protecție.
Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţişti dacă aceştia constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea ta să fie pusă în pericol prin violență domestică și cuprinde anumite măsuri care să te protejeze. Ca exemplu, acest ordin se emite atunci când polițiștii vor constata că te afli cel puțin în două din situațiile următoare: agresorul încearcă să te ucidă, în urma incidentului ai suferit leziuni, agresorul a folosit arme sau obiecte care să te rănească, agresorul a vandalizat sau a distrus bunuri, îți este teamă de viitoare agresiuni sau violenţe asupra ta.
Atenţie, agenţii de poliţie pot pătrunde în locuinţă (chiar şi fără acordul proprietarului) pentru a verifica existenţa agresiunilor între membrii aceleiaşi familii numai dacă apelul către poliţie a cuprins, în mod expres, solicitarea intervenţiei pentru acte de violenţă domestică și dacă s-a indicat clar că actele de violență domestică au avut loc în acea locuință.
Prin ordinul de protecţie provizoriu se pot dispune, pentru o perioadă de 5 zile (120 ore), una sau mai multe măsuri de protecţie cum ar fi:
- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, chiar dacă acesta este proprietarul locuinței;
- reintegrarea ta şi, după caz, a copiilor tăi în locuinţa comună;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de tine și faţă de membrii familiei tale, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea ta de învăţământ;
- obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune și se sancționează potrivit legii. Menționăm faptul că, după cunoștința noastră, șansele de luare a măsurii legată de sistemul electronic de supraveghere sunt mici, aceste sisteme nefiind în general disponibile.
Atenție, ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat de agresor la judecătorie, în termen de 48 de ore de când i se comunică. La contestaţie vei fi citată, dar nu este obligatoriu să te prezinți. Contestaţia se soluţionează de urgenţă și hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.
Atunci când polițiștii consideră că nu ar fi îndeplinite condiţiile de gravitate pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, te vor îndruma să formulezi o cerere pentru emiterea unui ordin de protecţie obișnuit potrivit Legii 217/2003 şi vor trebui să-ți pună la dispoziţie formularul de cerere care se regăsește în anexa legii.
Solicitarea ordinului de protecție obișnuit este gratuită și îl poți cere judecătoriei de la domiciliul sau reședința ta atunci când viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea îți este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, pentru a se lua una ori mai multe dintre aceste măsuri:
- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, chiar dacă acesta este proprietarul;
- reintegrarea ta şi, după caz, a copiilor tăi, în locuinţa familiei;
- limitarea folosinţei de către agresor a locuinţei comune, atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu tine;
- cazarea/plasarea ta şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 17 din Legea 217/2003;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime faţă de tine, faţă de copii sau faţă de alte rude ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea ta de învăţământ;
- interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone pe care le frecventezi ori le vizitezi periodic;
- obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
- interzicerea agresorului a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu tine;
- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
- încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Prin aceeaşi hotărâre, judecătorul poate obliga agresorul la suportarea chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde tu, copiii minori sau alţi membri de familie locuiți ori urmează să locuiți din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
Pe lângă oricare dintre măsurile luate, judecătorul poate dispune şi ca agresorul să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie şi poate recomanda sau cere internarea lui, în condiţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată. În cazul în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, judecătorul poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea lui într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin aceeaşi hotărâre, judecătorul poate lua o măsură de control pentru respectarea ordinului de protecţie, precum:
- obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp, la secţia de poliţie;
- obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin el a fost evacut din locuinţa familiei;
- verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.
Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.
Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa din Legea 217/2003 și este gratuită.
Cererea se judecă de urgenţă şi soluţionarea nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea ei.
La cerere, ți se poate acorda asistenţă sau reprezentare gratuită prin avocat. În caz de mare urgenţă, judecătorul poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără să te mai citeze.
Împotriva hotărârii care cuprinde ordinul se poate face apel, în termen de 3 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Respectarea ordinului de protecţie este obligatorie şi pentru tine. Pentru a se asigura că ordinul de protecţie este respectat, poliția are dreptul să intre în locuința ta și chiar să te viziteze neanunțat. În plus, atât în ceea ce te privește pe tine, cât și pe agresor, poliția are dreptul să vă apeleze telefonic și să ceară informații despre voi vecinilor, colegilor de muncă, celor de la unitatea de învăţământ frecventată sau chiar altor persoane. Dacă constată că ordinul de protecţie nu se respectă, poliția anunță parchetul. Încălcarea ordinului de protecție de către agresor constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare. Dacă tu încalci măsurile dispuse prin ordinul de protecţie, poţi fi obligată să suporţi cheltuielile aferente emiterii și implementării acestui ordin.
La expirarea duratei măsurilor de protecţie, poți cere un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, fără aceste măsuri de protecţie, îți este pusă în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea și dacă există o stare de temere. Pentru emiterea unui nou ordin de protecţie împotriva agresorului ai nevoie de noi dovezi care să demonstreze starea ta de temere şi situaţia de pericol în care continui să fii.
Agresorul poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse în anumite condiții.
În plus, în cazuri urgente de violență domestică, pe lângă faptul de a suna la poliție, poți să telefonezi și la Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS) care poate:
- să te transporte la unitatea sanitară cea mai apropiată, pentru îngrijiri medicale;
- să anunțe poliția, inclusiv ca să îți emită un ordin de protecţie provizoriu;
- să te îndrume pentru ca tu să primești servicii de găzduire, prin Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) sau, după caz, prin SPAS.
În situația în care emite un ordin de protecție provizoriu pentru a te proteja, poliția contactează aceste servicii, dacă constată că ai nevoie.
Ești victima traficului de persoane dacă față de tine s-a săvârșit una dintre următoarele infracțiuni, chiar și doar în faza de tentativă: trafic de persoane, trafic de minori, facilitarea șederii ilegale în România, pornografia infantilă și indiferent dacă participi sau nu în procesul în care se cercetează infracțiunea, ca persoană vătămată.
Dacă apelezi gratuit la numărul de telefon 0 800 800 678 (din România) sau +40 21 313 31 00 (apelabil și din străinătate), pus la dispoziție de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, primești informații în legătură cu drepturile pe care le ai. Mai multe informații găsești aici: http://anitp.mai.gov.ro/
În general, regula este că ședințele de judecată (procesele) sunt publice. Însă, dacă ai fost victima infracțiunii de trafic de minori sau pornografie infantilă, este bine să ştii că ședințele de judecată nu vor fi publice. Vor fi în sală doar judecătorul, procurorul, părțile (printre care și tu), avocații și, eventual, alte persoane, cu permisiunea judecătorului. În schimb, dacă ai fost victima infracțiunii de trafic de persoane sau de facilitare a șederii ilegale în România, ședințele de judecată vor fi publice, dar ai dreptul să ceri ca ședința de judecată să nu fie publică.
În cazul copiilor care nu au împlinit 14 ani și au fost victima infracțiunii de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, supunere la muncă forțată sau obligatorie, proxenetism, exploatarea cerșetoriei, folosirea unui minor în scop de cerșetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, folosirea prostituției infantile, ședere ilegală în România sau pornografie infantilă, judecătorul îi va asculta în prezența părinților/a reprezentanților legali, a unui psiholog și al unui reprezentant al Direcției Generale de Asistență Socială.
Dacă ești victima traficului de persoane și dacă viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a ta ori a unui membru de familie ar putea fi pusă în pericol ca urmare a săvârșirii infracțiunii, se pot lua în beneficiul tău una ori mai multe dintre aceste măsuri de protecţie:
- supravegherea şi paza locuinţei;
- asigurarea unei locuinţe temporare;
- însoţirea şi asigurarea protecţiei tale sau a membrilor de familie în cursul deplasărilor;
- protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care vei semna declaraţia și audierea ta se va realiza fără să fii prezent/ă, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate. În aceste situații, declaraţia nu va cuprinde adresa reală sau datele tale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organele judiciare;
- nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării tale, dacă soluționarea procesului avansează și inculpatul va fi trimis în judecată;
- să fii însoţită de către reprezentantul tău legal (dacă este cazul, cum ar fi un părinte) şi de către o altă persoană desemnată de tine;
- reaudierea ta se face numai dacă acest lucru este strict necesar.
Dacă ești victima traficului de persoane, și dacă ai suferit o traumă ca urmare a săvârşirii infracţiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau dacă victima e minor, se poate lua în beneficiul tău una ori mai multe dintre următoarele măsuri de protecţie:
- însoţirea şi asigurarea protecţiei tale sau a membrilor de familie în cursul deplasărilor în faza de urmărire penală și în faza de judecată;
- audierea ta de organe și de judecător fără să fii prezentă, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate;
- nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării tale;
- protecţia datelor tale de identitate şi acordarea unui pseudonim în faza de judecată și în faza de urmărire penală;
- supravegherea şi paza locuinţei;
- asigurarea unei locuinţe temporare.
Dacă ești victima traficului de persoane, poți beneficia de una sau mai multe dintre aceste măsuri și pentru protecția vieții private sau a demnității tale.
Conform legii 678/2001, dacă ești victima traficului de persoane, ar trebui să ți se asigure, la cerere:
- cazare în centre de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane (potrivit legii există asemenea centre în județele Arad, Botoşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare şi Timiş);
- cazare în locuințe protejate pentru victimele traficului de persoane.
În centrele de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane și în locuințe protejate pentru victimele traficului de persoane beneficiezi în mod gratuit de:
- protecție;
- asistență psihologică și medicală;
- informații și consiliere cu privire la beneficiile asigurate prin lege persoanelor marginalizate social;
- programe speciale pentru formare profesională;
- sprijin în vederea găsirii unui loc de muncă;
- hrană;
- plata contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale de către stat.
Durata maximă a cazării în centrele de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane și în locuințe protejate este cel mult 90 de zile. Această durată poate fi prelungită cu 6 luni sau până la finalizarea procesului penal.
De asemenea, dacă ești victima traficului de persoane, ți se poate acorda o locuință socială cu prioritate.
Dacă te consideri victima traficului de persoane, dar nu ești încă parte vătămată într-un dosar penal și nu te-ai decis că vrei să depui o plângere penală, ai dreptul ca timp de 90 de zile să reflectezi la cele întâmplate și să te decizi dacă dorești sau nu să depui o plângere și să participi în dosarul penal. Această perioadă se numește perioadă de recuperare și reflecție și ți se acordă ca să te refaci după infracțiune, ca să eviți influența traficanților și să iei o decizie în cunoștință de cauză privind cooperarea ta cu autoritățile.
În perioada de recuperare și reflecție beneficiezi de:
- consiliere psihologică;
- asistență medicală;
- asistență socială;
- medicamente;
- hrană;
- cazare în centrele de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane sau în locuințe protejate pentru victimele traficului de persoane, la cerere.
Atenție, perioada de recuperare și reflecție încetează dacă:
- ai luat legătura, din propria inițiativă, cu traficantul;
- există un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională;
- se adeverește că nu ai fost victima traficului de persone.
Dacă ești victima traficului de persoane beneficiezi, în mod gratuit, de serviciile unui avocat, care trebuie să te ajute pe tot parcursul procesului penal sau civil care are legătură cu infracțiunea săvârșită împotriva ta.
Dacă ești cetățean român și ai fost victima traficului de persoane în străinătate, statul român este responsabil de transportul tău gratuit în România, asigurând siguranța ta pe tot parcursul drumului.
Ajungând în România, poliția:
- te va informa că ai dreptul să depui plângere penală și să ceri despăgubiri de la traficanți (dacă nu cunoști limba română ți se asigură, în mod gratuit, un interpret);
- te audiază, dacă starea de sănătate și psihologică îți permite acest lucru.
La cerere, poți beneficia de cazarea gratuită într-un centru de asistență și consiliere, unde ți se oferă, tot în mod gratuit:
- asistență medicală;
- asistență psihologică;
- informații cu privire la procedurile legale;
- informații cu privire la măsuri specifice de protecție a martorilor;
- hrană.
Durata cazării într-un centru de asistență și consiliere nu poate depăși 10 zile. Această durată poate fi prelungită, la cerere, cu 3 luni sau până la finalizarea procesului penal. După expirarea acestei prelungiri mai poți rămâne în centru încă cel mult 3 luni, dacă conducerea centrului aprobă.
Drepturi specifice în interacțiunea cu autoritățile
Dacă ești victimă cu nevoi specifice de protecţie, se pot lua următoarele măsuri în fața poliției, a parchetului, a judecătorului, dacă aceștia decid acest lucru:
- să fii audiată în incinte concepute sau adaptate acestui scop special. Dacă ești o persoană cu dificultăți de auz și/sau de vedere, se face cu participarea unui interpret (persoană care înțelege limbajul semnelor). În această situaţie comunicarea se poate face şi în scris;
- să fii audiată în prezenţa unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor;
- să fii audiată de fiecare dată de aceeaşi persoană.
Poți, de asemenea, să ceri să fii audiată de către o persoană de acelaşi sex cu tine, dacă ești victima unei infracțiuni precum: violenţă în familie, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, hărţuire sexuală. E important să știi că trebuie să ceri acest lucru.
Dacă victima nu are 18 ani, audierea trebuie înregistrată în toate cazurile.
Trebuie să fii audiată de îndată ce ai depus plângerea sau, dacă nu se poate în acel moment, la o dată ulterioară, dar fără întârzieri nejustificate.
Poliția sau parchetul ar trebui să analizeze dacă ai nevoi specifice de protecție.
Ai statut de victimă amenințată dacă viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea ta profesională ori a unui membru de familie ar putea fi pusă în pericol ca urmare a plângerii penale, drept pentru care, în aceste situații se pot lua față de tine una ori mai multe dintre următoarele măsuri de protecţie:
- supravegherea şi paza locuinţei;
- asigurarea unei locuinţe temporare;
- însoţirea şi asigurarea protecţiei tale sau a membrilor de familie în cursul deplasărilor;
- protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care vei semna declaraţia și audierea ta se va realiza fără să fii prezent/ă, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate. În aceste situații, declaraţia nu va cuprinde adresa reală sau datele tale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organele judiciare (poliție, procuror, judecător);
- nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării martorului, dacă soluționarea procesului avansează și inculpatul va fi trimis în judecată;
- să fii însoţită, de către reprezentantul tău legal (dacă este cazul) şi de către o altă persoană pe care o alegi;
- reaudierea ta se face numai dacă acest lucru este strict necesar.
Ai statut de victimă vulnerabilă dacă ai suferit o traumă ca urmare a săvârşirii infracţiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului, sau ești o persoană minoră. Se consideră că sunt vulnerabile victimele copii, victimele care sunt în relaţie de dependenţă faţă de autorul infracţiunii, victimele terorismului, ale criminalităţii organizate, ale traficului de persoane, ale violenţei în cadrul relaţiilor apropiate, ale violenţei sexuale sau ale exploatării, victimele infracţiunilor săvârşite din ură şi victimele afectate de o infracţiune din cauza prejudecăţilor sau din motive de discriminare care ar putea avea legătură în special cu caracteristicile lor personale, victimele cu dizabilităţi, precum şi victimele care au suferit un prejudiciu mare datorită gravităţii infracţiunii.
În aceste situații, potrivit dispozițiilor legale din Codul de procedură penală, ai dreptul la:
- însoţirea şi asigurarea protecţiei tale sau a membrilor de familie în cursul deplasărilor în faza de urmărire penală și în faza de judecată;
- audierea ta de organele judiciare și de judecător fără să fii prezent/ă, prin intermediul mijloacelor audio-video de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate;
- nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării tale;
- protecţia datelor tale de identitate şi acordarea unui pseudonim în faza de judecată și în faza de urmărire penală;
- supravegherea şi paza locuinţei;
- asigurarea unei locuinţe temporare.
Poți beneficia de una sau mai multe dintre aceste măsuri și pentru protecţia vieţii private sau a demnităţii tale.